E. Nu păcatul este problema

De asemenea e important să înţelegem că nu păcatul este problema.

Păcatul este produsul şi rezultatul actului de a crede minciuni despre bunătatea şi credincioşia lui Dumnezeu. Păcatul înseamnă necredinţă. Necredinţa are de-a face cu neîncrederea în adevăr. Atunci, problema nu este păcatul, ci minciuna din spatele păcatului. Fiecare încercare, ispită, sau testare a credinţei poate fi redusă la o singură întrebare: ne încredem în Dumnezeu? Ne încredem în Cuvântul Său? Dacă încercăm să scoatem păcatul din vieţile noastre, fără a lua în seamă minciunile, vom ajunge frustraţi, religioşi şi epuizaţi. Vom cădea în aceeaşi capcană a legalismului ca şi fariseii pe care i-am condamnat.

A. Mântuirea şi păcatul

Diavolul nu pierde nici o ocazie de a-şi promova cauza sau de a-şi cere drepturile.

Duşmanul profită de controlul pe care l-a dobândit asupra strămoşilor, pentru a dezvolta o întăritură a răului în copii. Nici chiar pentru noile făpturi în Cristos, acele uşi nu sunt închise în mod automat. Diavolul nu-şi închide prăvălia şi nu slăbeşte întăriturile pe care şi le-a fixat în vieţile noastre doar pentru că „am fost mântuiţi”, după cum nici un şobolan nu ar pleca din casa în care locuieşte doar pentru că aceasta a fost cumpărată de către un rege. Deşi mântuirea face ca activităţile diavolului în viaţa noastră să devină, pentru prima oară ilegale, el totuşi va continua să-şi facă lucrarea şi să-şi ducă la îndeplinire planurile atâta timp cât i se permite.

Inapoi Inainte

E. Puterea consimţământului

Neascultarea şi cedarea în faţa lui Satan îi dă acestuia dreptul de a avea un loc în viaţa mea.

După ce a câştigat o mică parte, el lucrează pentru a-şi forma o întăritură. Biblia declară că păcatele se transmit copiilor, până la a treia şi a patra generaţie. Citeşte Exodul 20: 5.

Lupta pentru putere… este decisă prin consimţământul nostru.

C. Ascultarea aduce binecuvântare

Isus a spus: „Adevărat, adevărat vă spun… că oricine trăieşte în păcat este rob al păcatului” (Ioan 8:34). Ascultarea de Dumnezeu aduce binecuvântare. Nesupunerea deschide poarta pentru vrăjmaş.

Tu devii servitorul celui căruia doreşti să te supui. Aceasta este regula proprietăţii şi a servituţii atât în împărăţia binelui, cât şi în cea a răului. Ascultarea de Dumnezeu se numeşte neprihănire. Ascultarea de Satan se numeşte păcat. Consimţământul nostru, dat fie lui Dumnezeu, fie lui Satan, le dă acestora drept legal şi acces spre acele părţi ale noastre care sunt implicate într-o anumită acţiune. Romani 6: 12 – 13 ne spune: „Deci, păcatul să nu mai domnească în trupul vostru muritor şi să nu mai ascultaţi de poftele lui. Să nu mai daţi în stăpânirea păcatului mădularele voastre, ca nişte unelte ale nelegiuirii; ci daţi-vă voi înşivă lui Dumnezeu, ca vii, din morţi cum eraţi; şi daţi lui Dumnezeu mădularele voastre, ca pe nişte unelte ale neprihănirii.”