Se spune că în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, în timpul unei bătălii, Winston Churchill a ținut un discurs care avea o singură propoziție. Acesta a spus: Niciodată, niciodată, niciodată, niciodată să nu renunțați! Nu știu dacă este singurul lucru pe care l-a spus, dar cred că Duhul Sfânt ne spune lucrul acesta multora dintre noi. Să nu renunțăm, deoarece Dumnezeu a pregătit atât de multe lucruri pentru viața noastră.
Când intrăm într-o relație personală cu Isus Hristos, se întâmplă ceva minunat: Dumnezeu începe să ne schimbe dorințele și ne dorim să ne asemănăm tot mai mult cu El. Acestea sunt vești bune! Totuși, trebuie să învățăm o lecție importantă- nu putem să ne schimbăm singuri. De fapt, dacă încercăm prin puterile noastre să ne schimbăm, întotdeauna vom ajunge să devenim frustrați. Știu lucrul acesta din proprie experiență.
În societatea de astăzi, nesiguranța este molipsitoare. Prea mulți oameni, chiar și creștini, trăiesc plini de teamă, plini de frică, fără încredere și plângându-și de milă.
Când Isus a murit pe cruce pentru noi, s-a întâmplat un lucru pe care îmi place să-l numesc schimbul divin. El a luat asupra Lui toate păcatele noastre și toate neputințele noastre, după care ne-a făcut perfecți în El.
Dumnezeu vrea să fim plini de încredere, să nu ne temem și să fim liberi. El vrea să avem sănătate, vrea să ne împlinim destinul. El vrea să fim mulțumiți de ceea ce suntem și de relația pe care o avem cu El.
Dragostea lui Dumnezeu pentru noi nu are margini și El vrea să fim conștienți de lucrul acesta. El vrea ca noi să știm că suntem împăcați cu El prin jertfa lui Isus pe cruce - mai ales în zilele în care ne simțim nevrednici să fim iubiți de El.
A trăi având îndrăzneală înseamnă că ne dorim să pășim prin credință din dorința de a face lucruri noi și de a împlini visurile și pasiunile date de Dumnezeu, fără să lăsăm frica îndoielii să ne copleșească credința.
Îndoiala este o frică ce poate să producă multă confuzie: Oare am luat decizia corectă? Nu știu. Poate că da. Sau poate că nu. Putem să gândim astfel la nesfârșit, dar mi-am dat seama că atunci când sunt confuză este mai bine pentru mine să mă opresc, să-i ofer o pauză creierului și să privesc la ceea ce se găsește în inima mea- nu la ceea ce mă gândesc că ar trebui să fac, ci la ceea ce cred că ar trebui să fac.
Uneori este foarte clar ceea ce vrea Dumnezeu să facem, alteori este mai puțin evident. Dar înainte să mergem mai departe, lasă-L pe Dumnezeu să vorbească inimii tale.
Credința în Dumnezeu este un dar minunat. Aceasta ia naștere în momentul în care spui: „Da, cred că Isus este Fiul lui Dumnezeu și că El a venit ca să mă mântuiască.” Acesta este un adevăr extraordinar. Mă întreb cât de mulți creștini decid că acela este momentul în care credința lor se încheie, când de fapt, noi trebuie să credem mult mai mult în această viață!