Una dintre lecțiile cele mai importante pe care le-am învățat este că nu poți fi și egoist, și fericit în același timp. Știu că acest lucru este adevărat datorită experienței mele dar, mai important, Biblia are câteva lucruri de spus despre atitudinea pe care ar trebui să o avem despre „sine”.

De exemplu, iubirea nu este egoistă. În Biblia Amplificată, 1 Corinteni 13:5 spune că iubirea „nu este în căutarea de sine”. În 1 Corinteni 15:31 (AMP), apostolul Pavel a spus: „…Eu mor în fiecare zi [Mă confrunt cu moartea și mor pentru mine.]” , ceea ce înseamnă, practic, că nu a căutat să facă voia lui, ci voia lui Dumnezeu pentru de viața lui.

Există, de asemenea, versete care ne învață importanța stăpânirii de sine. Galateni 5:23 spune că stăpânirea de sine e o roadă a Duhului Sfânt, iar 2 Timotei 1:7 (AMP) spune că în Hristos, avem un „duh de putere, de iubire și... de disciplină personală [abilități care duc la o minte calmă, echilibrată și la autocontrol.]”

Dacă ați atins deja o vârstă mai înaintată, vă dați seama că pentru a nu fi egoist aveți nevoie de autocontrol, pentru că toți ne naștem cu o natură egoistă. Gândiți-vă la modul în care se comportă bebelușii: ei sunt preocupați doar de ceea ce au nevoie și, de obicei, plâng atunci când nu capătă ceea ce vor.

Din fericire, atunci când experimentăm o nouă viață în Hristos, murim față de păcat (Romani 6:11). Deși murim față de păcat, păcatul nu moare. De aceea, trebuie să alegem în mod continuu să facem ceea ce trebuie. Și, în Hristos, avem tot ce ne trebuie pentru a face ceea ce este corect – indiferent dacă ne place sau nu.

În calitate de creștini, suntem destinați să fim după chipul lui Isus Hristos (Romani 8:29). Isus este exemplul cel mai măreț pentru ce înseamnă să-i iubești pe alții și să nu trăiești o viață egoistă. 1 Ioan 3:16 (NIV) spune: „Așa știm ce este dragostea: Isus Hristos și-a dat viața pentru noi. Și ar trebui să ne dăm viețile pentru frații și surorile noastre.”

Acest verset ne arată că Isus a dat totul când Și-a dovedit dragostea pentru noi. Și trebuie să-I urmăm exemplul.

Adevărul este că a-i iubi pe alții nu este întotdeauna ușor și întotdeauna ne costă ceva: timp, bani, confort etc. Dar prin relația noastră cu Hristos, putem găsi puterea și capacitatea de a-i iubi pe alții, chiar și atunci când pare să coste mai mult decât credem că putem oferi.

Dumnezeu ne dăruiește cu credincioșie dragostea, harul și înțelepciunea Sa pentru a ajuta și a fi o binecuvântare pentru alții. Și când o facem, primim mai multă bucurie și pace decât am avut înainte.

Este important să înțelegem că Dumnezeu nu așteaptă să ne preocupăm de alții în așa măsură încât să ne neglijăm pe noi înșine. Trebuie să fim înțelepți pentru a putea fi sănătoși din punct de vedere emoțional, mental și fizic pentru a-I ajuta pe alții.

Urmând exemplul lui Isus, să nu uităm ca relația noastră personală cu Dumnezeu trebuie să fie prioritară și să facem ce ne pune El pe inimă

Lumea este plină de oameni singuri, răniți, care tânjesc după dragostea lui Dumnezeu și după speranța care se găsește numai în Isus. Vreau să vă încurajez să scapați de mentalitatea egoistă și să vă rugați astfel: „Doamne, arată-mi pe cineva care are nevoie de o binecuvântare. Arată-mi pe cineva pe care îl pot ajuta.”

Cu toții mai avem de crescut în relația cu Dumnezeu, iar a învăța cum să fim alături de alții este o parte importantă a acestui proces. Cândva am fost egoistă și vroiam să primesc tot ce-mi doream. Am fost atât de nefericită! Dar acum sunt mai fericită decât am fost vreodată pentru că nu-mi petrec tot timpul gândindu-mă la ceea ce vreau, ce gândesc și cum mă simt. Adevărul este că nu poți fi fericit dacă în centrul vieții tale ești tu!

Imaginați-vă cât de diferită ar fi lumea dacă fiecare ar face un singur lucru frumos pentru a ajuta pe altcineva în fiecare zi. Poate fi atât de simplu să facem pe cineva să zâmbească. Faceți un compliment, dați ceva, faceți-vă timp să asculați, deschideți o ușă pentru cineva, lăsați pe cineva să treacă înaintea voastră la coadă la magazin... lista este lungă.

Adresați-vă în mod regulat celor din jur, încurajându-i și împlinindu-le nevoile, în măsura posibilităților. Hotărâți-vă să faceți în fiecare zi cel puțin un lucru pentru altcineva care să îi facă viața mai bună. Credeți-mă: veți descoperi că dacă Îl slujiți pe Dumnezeu iubindu-i pe alții este cel mai minunat și mai interesant lucru pe care îl puteți face!

Mă confrunt cu probleme la nivelul inimii – și voi la fel. Nu mă refer la inima mea fizică, ci la sufletul meu, care cuprinde mintea, voința și emoțiile mele. Acestea sunt centrul vieții noastre.

Starea noastră interioră este foarte importantă, pentru că se bazează pe gândurile și atitudinile noastre, care la rândul lor, determină modul în care trăim. Nu trebuie să-ți clădești viața în funcție de circumstanțe: locul în care trăiești, slujba sau relațiile cu ceilalți, ci trebuie să fii așa cum ești tu.

Pacea și bucuria autentică vin de la Duhul lui Dumnezeu din noi, nu de la lucrurile sau oamenii din jurul nostru. Și atunci când inima ne e împăcată cu Dumnezeu este uimitor cât de liniștiți, mulțumiți și chiar fericiți putem fi în mijlocul situațiilor dificile și tulburătoare.

Matei 5:8 spune că aceia care au inimă curată Îl vor vedea pe Dumnezeu. Și Proverbele 4:23 ne îndeamnă: „Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieţii.”

Versetul din Proverbe ne spune clar că este responsabilitatea noastră să ne păzim inima. Și trebuie să facem asta constant, deoarece zilnic se poate strecura în inima noastră ceva ce nu e curat sau nu e pe placul lui Dumnezeu.

Verificarea motivațiilor noastre este o modalitate bună de a determina starea inimii. Ceea ce ne motivează dezvăluie de ce facem ceea ce facem. Asta este mai important pentru Dumnezeu decât ceea ce facem. Dacă suntem cu adevărat sinceri cu noi înșine atunci cei mai mulți dintre noi vom recunoaște că vrem să impresionăm oamenii, și asta este ceea ce ne determină să facem ceea ce facem.

Dar am înțeles un secret important: când nu mai trebuie să-i impresionăm pe oameni, ci trăim pentru a fi pe placul lui Dumnezeu, ne vom putea bucura cu adevărat de viață și vom putea fi făptura creată de Dumnezeu.

Gândește-te la următorul aspect: programul tău este agitat pentru că Dumnezeu ți-a dat prea multe responsabilități sau pentru că vă străduiți să fiți pe placul altora? Ați spus vreodată: „Ei bine, această persoană se așteaptă să fac asta, așa că acesta e motivul pentru care o fac”? Sau poate v-a fost teamă că veți supăra sau să dezamăgi pe cineva dacă nu ați făcut ce v-a cerut. Eu am procedat așa. Și pur și simplu, m-a frustrat și m-a umplut de resentimente.

De asemenea, făceam tot felul de lucruri deoarece eram băgăcioasă și voiam să știu ce se întâmplă – chiar și la biserică! Acesta a fost motivul pentru care mi-am dorit să mă implic în unele grupuri. La un moment dat chiar l-am îndemnat pe soțul meu, Dave, să fie prezbiter în biserică, pentru a putea merge la întâlniri și apoi să-mi spună ce se întâmplă.

Pe măsură ce am crescut spiritual și m-am maturizat în relația cu Dumnezeu, El mi-a arătat ce înseamnă să ai o inimă ca a Lui. El este un Dumnezeu al harului, al milei, al adevărului, compasiunii și generozității. Orice ne spune El să facem, o spune spre binele nostru, nu spre folosul Său. El a dat tot ceea ce a avut mai bun când L-a jertfit pe Isus, singurul Său Fiu, pentru noi, ca să fim iertați de păcate prin sângele Său vărsat.

Indiferent de starea inimii voastre, dacă aveți încredere în Dumnezeu, El vă poate vindeca și astfel, inima voastră va fi asemenea inimii Sale.

Dacă nu ați fost obișnuiți să vă verificați inima și să o păziți cu atenție, vreau să vă îndemn să petreceți într-o zi câteva ore în singurătate și să vă gândiți la faptele și la motivațiile voastre. Dacă veți fi sinceri cu voi înșivă, Dumnezeu vă poate ajuta să vedeți adevărul despre starea voastră. Și adevărul vă va face mereu liberi!

De obicei, predic pe o varietate de subiecte, dar cred că principala mea chemare este de a ajuta creștinii să crească, să se maturizeze în Hristos și să înceapă să se bucure cu adevărat de viața minunată pe care El o are pregătită pentru ei.

Am mers la biserică ani de zile, fără să știu prea multe despre maturitatea spirituală. Îl iubeam pe Dumnezeu din toată inima, dar nu mă schimbam – eram la fel de critică și de rebelă ca înainte. Cu toate că știam că viața mea ar trebui să se schimbe, mă simțeam tot nefericită din cauza faptului că mă confruntam cu aceleași probleme.

Cred că aceasta este una dintre cele mai mari strategii ale Satanei. Dacă nu îi poate împiedica pe oameni să audă Evanghelia și să-L accepte pe Hristos, va face tot ce poate pentru a se asigura că nu vor crește din punct de vedere spiritual și nu vor experimenta pacea și bucuria care le sunt promise în Biblie.

Atunci când ne naștem din nou, Duhul Sfânt vine să locuiască în inima noastră – Dumnezeu plantează în duhul nostru o sămânță din tot ceea ce este El. Pune în noi tot ceea ce avem nevoie pentru a trăi o viață minunată.

De exemplu, în Galateni 5:22-23 (Biblia amplificată) scrie: „Roada Duhului, dimpotrivă, (lucrarea pe care prezența Lui o înfăptuiește în noi), este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine (bunăvoința), credincioșia, blândețea (umilință), înfrânarea poftelor.”

Știați că toate aceste lucruri există deja în voi? Poate vă întrebați: „Dacă este așa, atunci de ce nu experimentez nimic din toate acestea în viața mea?”

Atunci când vine vorba de procesul de maturizare, avem un rol de jucat. Rolul nostru este să cooperăm cu Dumnezeu pentru a cultiva și dezvolta caracterul Său în viața noastră, astfel încât să putem crește și să ne asemănăm tot mai mult cu El. Cum facem acest lucru?

Totul începe prin a petrece timp în mod regulat în Cuvântul lui Dumnezeu. Evrei 4:12 (Biblia amplificată) spune: „Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu și lucrător (devine activ, operativ, revigorant și eficient)...”

Atunci când petrecem timp în Cuvântul lui Dumnezeu, petrecem timp cu Dumnezeu. Cuvântul Lui ne schimbă – ne schimbă modul în care gândim și acționăm. Ne schimbă modul în care Îl vedem pe Dumnezeu, pe noi înșine și lumea din jurul nostru.

Romani 12:2 (Biblia amplificată) este un text minunat care ne învață cum să creștem spiritual: „Să nu vă potriviți chipului veacului acestuia, [modelați și adaptați obiceiurilor lui exterioare și superficiale], ci să vă prefaceți (să vă schimbați) prin înnoirea [completă] minții voastre [prin noile ei idealuri și noua ei atitudine], ca să puteți deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută și desăvârșită.”

Dumnezeu are un plan „bun, plăcut și desăvârșit” pentru viețile noastre, dar trebuie să ne înnoim mințile prin Cuvântul Lui, înainte de a-l putea experimenta.

Este important să ne amintim că maturizarea spirituală este un proces. Când am început să citesc și să studiez Cuvântul lui Dumnezeu am văzut imediat lucruri pe care trebuia să le schimb. Pentru o vreme m-am simțit vinovată și condamnată că nu eram la înălțimea așteptărilor.

Cu toate acestea, Dumnezeu m-a ajutat să înțeleg că El nu ne arată aceste lucruri pentru a ne condamna și a ne face să ne simțim vinovați. El ne face conștienți de comportamentul nostru pentru a ne ajuta să creștem în acel domeniu.

De exemplu, am fost extrem de rebelă în primii ani de căsnicie. Fiindcă tatăl meu a abuzat sexual de mine în copilărie, dezvoltasem o neîncredere față de bărbați. Mi-am jurat că niciun bărbat nu-mi va da comenzi.

Dar, pe măsură ce am studiat Cuvântul lui Dumnezeu, am văzut că purtarea mea față de soțul meu, Dave, era greșită. Domnul îmi cerea să umblu în dragoste față de el în vorbirea, atitudinile și acțiunile mele. Acest lucru era mai ușor de spus decât de făcut. Dar Dumnezeu ne dă întotdeauna harul de a face ceea ce ne cere. El nu Se așteaptă ca noi să facem totul pe cont propriu.

Așadar, pas cu pas, prin harul lui Dumnezeu, am început să mă schimb. Domnul m-a transformat, trecând de la a fi aspră, critică, dură și rebelă la o persoană care are pace, dragoste și bucurie. Dar a fost un proces – nu s-a întâmplat peste noapte.

Priviți 2 Corinteni 3:18: „… suntem schimbați în același chip al Lui, din slavă în slavă…”

Domnul ne schimbă puțin câte puțin. Niciunul dintre noi nu va fi vreodată perfect până când nu vom ajunge în Cer, și este în regulă lucrul acesta. Dar atâta timp cât suntem aici pe pământ, Dumnezeu dorește ca noi să cooperăm cu El constant, ca să învățăm și să creștem.

Dacă vom face acest lucru, vom continua să creștem spiritual și să ne schimbăm „din slavă în slavă” – vom experimenta pacea, bucuria și împlinirea pe care numai Dumnezeu ni le poate oferi. Și, astfel, le vom arăta celor din jur cum este Dumnezeu cu adevărat.

Ai avut vreodată parte de acea persoană în viața ta? Știi tu... acea persoană care pare să fie capabilă să apese toate butoanele greșite în orice moment. Cu toții am trecut pe-acolo. În zilele noastre – cu toată mânia, ura și violența – este ușor să te simți copleșit.

Totuși, nu este nimic nou ca oamenii să aibă defecte și greșeli. Tot ceea ce trebuie să faci este să citești Geneza – prima carte a Bibliei, denumită adesea „Cartea Începuturilor” – pentru a realiza asta. Una dintre cele mai vechi povești relatate în Geneza este despre Cain, care și-a ucis fratele, pe Abel, pentru că era gelos pe el (vezi Geneza 4:8). Pe măsură ce citim mai departe, vedem un număr de oameni zdrobiți, care fac lucruri groaznice (vezi Geneza 16:1–6; 19:30–38; 27:1–35; 37:18–36). Totuși, oamenii implicați în aceste situații sunt oameni pe care Dumnezeu i-a folosit pentru planurile și scopul Său – deci cred că asta înseamnă că există speranță și pentru noi.

Adevărul este că dacă iubim pe cineva, indiferent cine ar fi, trebuie să acceptăm că va avea defecte, pentru că nimeni nu este perfect, inclusiv tu și cu mine. Dacă vrem să trăim în pace, trebuie să învățăm să umblăm în dragoste. Asta înseamnă că trebuie să învățăm să iubim oamenii care sunt greu de iubit.

Dragostea este mai mult decât un sentiment; dragostea reprezintă modul în care tratăm oamenii, iar asta schimbă totul. Imaginează-ți cât de diferită ar fi lumea noastră astăzi dacă oamenii s-ar iubi cu adevărat. Personal, am decis că voi iubi oamenii, inclusiv pe cei greu de iubit. Vă sugerez să luați aceeași decizie; cred că dacă mai mulți am proceda astfel, am avea un impact uriaș asupra lumii.

Oameni înțepători și spinoși

În regnul animal, probabil cel mai dificil animal de care să te apropii este porcul spinos. Porcii spinoși nu sunt considerați animale adorabile. Fiecare are aproximativ 30.000 de spini care te pot înțepa și poate fi foarte dureros – chiar periculos. Acești spini sunt modalitatea lor de a se proteja.

La fel, oamenii dezvoltă adesea modalități de a se proteja, mai ales dacă au fost răniți în trecut. Deviza este: „Oamenii răniți îi rănesc la rândul lor pe ceilalți oameni”. Uneori, metodele noastre de autoprotecție par foarte ciudate pentru oamenii care au de-a face cu noi. De exemplu, o persoană care a fost rănită poate fi extrem de defensivă și poate crede că este respinsă atunci când nu este deloc cazul. Sau, se poate certa tot timpul, străduindu-se să aibă dreptate în fiecare situație, pentru că doar așa se simte bine.

Cunosc câțiva oameni de acest fel. Probabil cunoști și tu câțiva. Eu îi numesc „oameni de tip porc-spinos”. Este greu să fii în preajma lor, pentru că este posibil să fii rănit. Dacă te apropii de ei le vei observa defectele și ciudățeniile, și probabil le vei experimenta și înțepăturile. Ar fi atât de frumos dacă am putea face o comandă ca să primim doar oamenii pe care ni-i dorim în viață, dar oamenii vin „ca atare” și fie îi acceptăm așa cum sunt, fie rămânem singuri.

Dumnezeu ne acceptă cum suntem și ne ajută să devenim așa cum trebuie să fim. Întrebarea este: suntem noi dispuși să facem asta pentru alți oameni? Soțul meu, Dave, a făcut-o pentru mine și, dacă nu m-ar fi iubit necondiționat, probabil că nu aș fi fost astăzi implicată în lucrarea de slujire. Când Dave s-a rugat pentru o soție, I-a cerut lui Dumnezeu să-i dea pe cineva care avea nevoie de ajutor, iar Dumnezeu, cu siguranță, i-a răspuns rugăciunii, deoarece eu aveam nevoie de mult ajutor.

În copilărie am suferit abuzuri sexuale din partea tatălui meu. Din cauza abuzului din trecut, am ajuns să devin și eu o persoană tip „porc spinos”. Dave a spus că a știut din prima seară când ne-am întâlnit că eu eram fata potrivită pentru el. După cum s-a dovedit, avea dreptate, dar trebuia să fie dispus să iubească pe cineva pe care a fost foarte greu de iubit pentru o perioadă foarte lungă de timp, înainte de a avea o soție iubitoare.

Acum mă rog în mod regulat să fiu bună cu oamenii și să-i fac să se simtă bine atunci când sunt în preajma mea. Nu este întotdeauna ușor și uneori încă îmi scot „spinii”. Dar Dumnezeu lucrează cu mine și vreau să fiu mereu dispusă să lucrez cu oamenii „spinoși” pe care îi pune și în viața mea. S-ar putea să suferim mici răni din când în când, în timp ce ne interacționăm cu alți oameni, dar este mult mai bine să avem relații, decât să trăim în izolare.

Toți avem nevoie să fim iubiți

În ciuda înțepăturilor lor, nu cred că există o persoană de pe planetă care să nu vrea să fie iubită. De fapt, majoritatea oamenilor greu de iubit sunt așa cum sunt deoarece nu au experimentat niciodată dragostea adevărată. Sunt nemulțumiți și caută ceva care să umple golul pe care îl simt, dar adesea nu știu ce caută, așa că îl caută în toate locurile greșite. De fiecare dată când cred că găsesc ceva după care au tânjit, ajung să fie dezamăgiți, comportamentul lor ajungând să fie o mai mare provocare pentru cei din jur.

Totuși, noi putem face o diferență. Când avem dragostea lui Dumnezeu în inimile noastre – pacea, bunătatea, îndurarea, iertarea, bucuria și multe alte binecuvântări ale Lui – le putem lăsa să curgă prin noi către alți oameni. A iubi oamenii greu de iubit va fi dificil în majoritatea zilelor, dar Dumnezeu nu ne cere niciodată să facem ceva fără ajutorul Său. Toate lucrurile sunt posibile cu El (vezi Matei 19:26). Așa că nu asculta minciuna care spune că este prea greu. O poți face, pentru că Dumnezeu este cu tine și îi va iubi pe alții prin tine. Chiar și pe cei înțepători.