Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi – Marcu 12:31

Este foarte greu să te bucuri de viață când nu îți place de tine. Oamenii care nu au învățat să se accepte și să se înțeleagă pe ei înșiși, tind să aibă mai multe dificultăți în a-i accepta și a-i înțelege pe alții.

Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel; căci în aceasta este cuprinsă Legea şi Prorocii. – Matei 7:12

Dumnezeu are multe binecuvântări pe care dorește să le reverse peste viețile noastre, însă despre multe din ele nu știm, pentru simplul fapt că eșuăm în a face altora ceea ce am fi dorit să ni se facă nouă. Ne place să fim binecuvântați de cei din jurul nostru, dar luăm oare inițiativa de a-i binecuvânta întâi noi pe alții, într-un mod dezinteresat?

Eu mă voi lăuda cu Dumnezeu, cu Cuvântul Lui. Mă încred în Dumnezeu şi nu mă tem de nimic: ce pot să-mi facă nişte oameni? – Psalmul 56:4

Ai obosit să porți măști și să te lași prins în jocul de a fi altcineva decât tu însuți? Nu ți-ar plăcea libertatea de a fi acceptat pentru cine ești, eliberat de presiunea de a încerca să fii cineva despre care nici nu știi cum este? Ai vrea să înveți să accepți unicitatea ta și să reziști tentației de a fi ca oricine altcineva?

Şi ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său? – Matei 16:26

Satana ne ispitește să ne trăim viața la cel mai de jos nivel, în timp ce Dumnezeu ne cheamă să urcăm tot mai sus. Una din cele mai grave greșeli pe care le putem face este să devenim mulțumiți cu noi înșine, gândindu-ne că ceea ce trăim în prezent este suficient sau tot ceea ce putem avea cu Dumnezeu. O gândire la un nivel scăzut ne trage înapoi, deoarece Dumnezeu va face prin noi doar ceea ce noi avem credință că va putea face.