Isus stă la dreapta lui Dumnezeu și ”trăieşte pururea ca să mijlocească pentru ei” (Evrei 7:25). Isaia 56:7 spune: ”Îi voi umple de veselie în Casa Mea de rugăciune.”
„Nu ştiţi că voi sunteţi templul lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi? Dacă nimiceşte cineva templul lui Dumnezeu, pe acela îl va nimici Dumnezeu; căci templul lui Dumnezeu este sfânt, şi aşa sunteţi voi” (1 Corinteni 3:16-17).
În Vechiul Testament citim povestea soției lui Iacov, Rahela, și dorința ei disperată de a avea un copil. Ea nu mai putea suporta gândul de a trăi fără a cunoaște bucuria nașterii, fără a simți tot ce îi era destinat ei ca femeie din cultura evreiască. Durerea Rahelei a fost atât de insuportabilă încât a strigat către Iacov: ”Dă-mi copii sau mor” (Geneza 30:1).
Pentru a intra în odihna lui Dumnezeu, trebuie să renunțăm la propriile noastre eforturi. Doar credința ne aduce în această stare de odihnă perfectă: ”Pe când noi, fiindcă am crezut, intrăm în „odihna” despre care a vorbit El” (Evrei 4:3). Pur și simplu, trebuie să ne setăm inimile să creadă că Dumnezeu este credincios să ne elibereze în orice împrejurare, oricât de imposibil ar părea lucrul acesta.
Potrivit lui Isus, în ochii lui Dumnezeu, Hristos și Biserica Sa sunt una. Pavel ilustrează acest lucru prin analogia trupului uman. El spune că Hristos este Capul și noi suntem Trupul Său - os din oasele Sale, carne din carnea Lui. ”El I-a pus totul sub picioare şi L-a dat căpetenie peste toate lucrurile Bisericii, care este trupul Lui, plinătatea Celui ce împlineşte totul în toţi” (Efeseni 1:22-23). ”Pentru că noi suntem mădulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui şi os din oasele Lui” (Efeseni 5:30).
